320

Mihai Viteazul,domn al Tarii Romaesti, a deschis in istoria poporului roman o noua epoca,care va avea drept scop unirea celor trei principate romane. Principele Transilvaniei Andrei Bathory si domnul tarii Moldovei Ieremia Movila, incheind pace cu Imperiul Otoman i-au cerut lui Mihai sa plece de la tronul tarii.Insa raspunsul lui Mihai a fost pe masura:”pina ce nu-mi vor arunca pamint peste ochi,nu voi inceta sa lupt cu turcii”.In curind domnul Tarii Romanesti a hotarit o campanie peste munti a carei scop era cucerirea Transilvaniei. Hotaritoarea batalie dintre M. Viteazul si Andrei Bathorya fost la 18-28 oct. 1599.Victoria s-a dovedit a fi a lui M. Viteazul. La 1 noiembrie 1599 M. Viteazul isi face intrarea in Alba Iulia. La 10 mai a fost cucerit Bacaul,iar la 16 mai 1600 Suceava a fost luata fara lupta, din cauza ca aparatorii cetatii s-au predat. Astfel la 27 mai 1600 Mihai Viteazula fost intitulat intr-un hristov in care scria ca el este “Domn al Tarii Romanesti, Ardealului si Moldovei”. REalizind unificarea principatelor M. Viteazul a dorit ca acest fapt sa dureze cit mai mult. Insa el a domnit cu cele trei tari doar citeva luni. La inceputul lui septembrie 1600 starile previlegiate din Transilvania se rascoala impotriva lui M. Viteaul. In ajutorul lor a venit oastea Imperialasi in urma luptei de la 18 septembrie de la Miraslau Mihai pierde Ardealul. In acelasi timp Movilestii recapata Moldova. In zorii zilei de 8 august 1601 Mihai Viteazul este asasinat miseleste din ordinul generalului Habsburgic Gheorghe Basta. Faptele marelui domnitor s-au impus ca simbol al luptei pentru unitate si au exprimat o aspiratie fundamentala a poporului roman. O alta incercare de a savirsi unificarea a fost facuta la mijlocul secolului al nouasprezecelea, epoca unificarilor. Problema Unirii Moldovei cu Valahia a fost tratata pentru prima data in martie 1855 la Viena in cadrul unei conferinte,organizata in scopul gasirii unor cai pentru a pune capat Razboiului Crimeei. La 25 februarie 1856, la Paris si-a deschis lucrarile Congresul de Pace. Aceasta idee a fost aprobata de Franta,Rusia,Prusia,Sardinia.Congresul s-a pronuntat pentru consultarea oficiala a opiniei populatiei din ambele perinciopate in problema unirii. In acest scop, s-a hotarit convocarea la Iasi si Bucuresti a adunarilor ad-hoc.Adunarile constituite din reprezentati ai tuturor paturilor sociale ale populatiei principatelor, urmau sa decida daca este necesara unirea lor statala.
[8:07:17 PM] nadea: Congresul nu a rezolvat problema unirii, insa a avut oc importanta istorica pentru principate, pentru ca a plasat aceasta problema in atentia marilor puteri. Pe parcursul anilor 1856 si 1857, miscarea unionista din principate a obtinut un caracter organizat. Sedintele adunarilor ad-hoc s-au deschis la Iasi si la Bucuresti in septembrie 1857.La inceputul lui octombrie ambele adunari au demonstrat intregii Europe dorinta populatiei principatelor de a obtine unitatea nationala. In perioada10 mai-7 august 1858 la Paris a avut loc Conferinta celorsapte mari puteri(Austria,Franta,Marea Britanie,Rusia,Prusia,Sardinia si Turcia) la a carei sedinte s-au discutat actele adoptate de ambele principate. Hotarirea finala a Conferintei a fost inclusa intr-o convetiespeciala, care a pus temelia statului juridicinternational al principatelor si a organizarilor interne. Conform Conventiei Moldova si Valahia urmau sa fie numite Principatele Unite Moldova si Valahia,fiecare dintre ele avind domnitorul sau ales din rindurile populatiei autohtone. Baza legislativa a principatelor era Noua Conventie, careinlatura Reulamentul Organic. Conform prevederilor Conventiei de la Paris, la 5 ianuarie 1859, la Iasi au fost organizate alegeri. Domnitor al Moldovei a fost ales Alexandru Ioan Cuza. La 24 ianuarie 1859 la Bucuresti deputatii Adunarii Nationale auc sustinut in unanimitate candidatura lui Al, I. Cuza. Aceasta dubla alegere a ingrijorat Constantinopolul si Viena/
In aprilie 1859, la Paris, Conferinta celor 7 puteri a recunoscut dubla alegere a lui Al. I. Cuza cu conditia ca situatia se va mentine doar pe durata dombiei lui. Turcia si Austria erau impotriva . Insa infringerea in razboiul franco-sardino-austriac a silit Viena sa cedeze,iar Imperiul Otoman nu putea sa se impotriveasca de unul singur. In primii trei ani de domnie Al. I. Cuza impreuna cu ministrii lui au realizat un sir de “incalcari” si “devieri” in procesul unificarii si centralizarii institutiilor de tat depasind prevederile Conventiei. Treptat au fost unificate fortele militare,serviciile vamale si de telegraf,circulatia monetara. Al. I. Cuza s-a adresat Marilor Puteri cu un memorandum in care argumenta necesitatea unirii politice complete. Franta,Rusia,Italia si Prusia au recunoscut oportunitatea realizarii acestui act. In acest fel unirea a fost recunoscuta pe plan national.
Ca rezultat , la 22 ianuarie1862, s-a format un guvern unic condus de Barbu Catargin curesedinta la Bucuresti. La sedinta primei adunari legislative Al. I. Cuza a declarat unirea definitiva a Moldovei si Valahiei. Adunarea Nationala a anuntat si denumirea noului stat-Romania. UNIREA de la 1 decembrie 1918 este cel mai important eveniment in istoria Romaniei. Aceasta zi a devenit dupa evenimentele din 1859 ZIUA NATIONALA A ROMANIEI. la aceasta Adunare au venit 1228 de reprezentantia celor 27 de comitate romanesti, episcopi,delegati ai societatii culturale ai scolilor medii,a institutiilor pedagogice,a reuniunilor de meseriasi, ai Partidului Social Democrat al Romaniei ,ai organizatiilor militare si ai tinerimii universitare. Acolo erau reprezentate toate interesele poporului roman. Pe linga delegati oficiali, peste 100000 de oameni au fost prezentila cel mai mare eveniment al istoriei Romaniei.Textul rezolutiei a fost citit de V. Goldis.Ea a fost votata unanim. Astfel UNIREA principatelor Romane a fost savirsita.
Aceste uniri au demonstrat tendinta oamenilor la un viitor mai bun si mai avantajos.

Publicat in: Concurs